ISTORIC FACULTATE

Înfiinţarea Institutului Pedagogic, în cadrul căruia se afla şi Facultatea de Istorie-Geografie, a constituit răspunsul la necesităţile sociale de atunci ale Olteniei, în special şi ale ţării, în general. Facultatea, ca de altfel şi celelalte instituţii de acest fel înfiinţate la sfârşitul deceniului al VI-lea şi începutul deceniului al VII-lea al secolului trecut, s-a bazat pe filoane culturale şi ştiinţifice susţinute şi promovate de personalităţi locale şi naţionale. 
Facultatea de Istorie-Geografie, mai întâi de 3 ani şi apoi de 4 ani, a beneficiat de un corp profesoral de excepţie, format din geografii Nicolae Al. Rădulescu, G. Nimigeanu, Emil Negrea, Grigorie Posea, C. Chiţu, Eugen Nicolescu, Al. Şchiopoiu, Zenovia Rusta, Renata Dogaru, N. Aur, şi istoricii Lucian Roşu, Octavian Toropu, Aurel Golimas, Virgil Joiţa, Vasile Cărăbiş, Ştefan Roman, Ion Pătroi, Aurel Roman, Ion Călin, C.S. Nicolăescu-Plopşor, Titus Georgescu, Vasile Netea, Florin Constantiniu, pregătind 15 generaţii cu peste 1400 absolvenţi  în perioada 1961-1976 (787 la zi, 577 la FF).
În anul 1974, fosta Facultate de Istorie-Geografie, cu durata de trei ani, a trecut ca secţie de Istorie-Geografie, cu durata de patru ani, în cadrul Facultăţii de Filologie şi Istorie. În anul universitar 1974-1975, în conformitate cu Decretul Consiliului de Stat, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 81/1974, profilul Facultăţii de Filologie şi Istorie avea următoarea structură:

• secţia Română-O limbă străină;
• secţia Franceză;
• secţia Istorie-Geografie. 

În anii 1976-1989 Institutul de Geografie-Istorie a fost desfiinţat, rămânând doar catedrele de Ştiinţe Sociale (Probleme fundamentale, Filosofie, Socialism, Economie Politică) şi de Geografie care au funcţionat pe lângă Facultăţile de Litere şi de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii craiovene.
După câţiva ani fără cifră de şcolarizare, Facultatea de Istorie-Limbă şi literatură străină se regăseşte în cadrul Facul-tăţii de Litere-Istorie, în primul an de după Revoluţia din decembrie 1989.
După evenimentele din decembrie 1989, ca urmare a schimbărilor structurale din societatea românească, vor reapărea modificări şi în cadrul învăţământului universitar. Astfel, în cadrul Universităţii din Craiova, vor funcţiona Facultatea de Litere şi Istorie şi Facultatea de Ştiinţele Naturii.
În structura Facultăţii de Litere şi Istorie va fi adăugată secţia de Istorie-Limbă şi Literatură străină, iar din anul 1997, secţia Istorie. În cadrul Facultăţii de Ştiinţele Naturii va funcţiona secţia de Geografie-Limbă şi literatură străină (În anul 1992 s-a reînfiinţat catedra de Geografie din cadrul facultăţii, începând pregătirea superioară a specialiştilor în specializarea Geografie-Geoecologie, iar din anul 1993 s-a introdus specializarea Geografie-Limba şi literatura străină, care a avut iniţial formă de învăţământ de zi, urmat în 1999 de învăţământ la distanţă; astfel, în cei 11 ani de la primii licenţiaţi în geografie au absolvit Geografia un număr de 704 studenţi).
În toamna anului 1999, Consiliul Profesoral al Facultăţii de Litere şi Istorie a hotărât divizarea acesteiaîn două facultăţi: Facultatea de Litere şi Facultatea de Istorie, Filosofie, Geografie. Astfel, pe 4 noiembrie acelaşi an, Senatul Universităţii din Craiova a înaintat cererea către Ministerul Educaţiei Naţionale pentru recunoaşterea acestor facultăţi.
La 8 februarie 2000, a apărut în Monitorul Oficial, nr. 58, Hotărârea Guvernului României nr. 85, privind înfiinţarea unor noi facultăţi în cadrul Universităţii din Craiova, printre care Facultatea de Istorie, Filosofie, Geografie, cu următoarele specializări:          

• Învăţământ de lungă durată:
• Istorie – O limbă şi literatură străină (engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, rusă, latină) – cursuri de 4 ani zi şi 5 ani f.f.;
• Istorie – cursuri de 4 ani zi şi 5 ani f.f. (inaugurată în 1997);
• Filosofie-Sociologie – cursuri de 4 ani zi şi 5 ani f.f. (inaugurată în anul 1995);
• Ştiinţe Politice – cursuri de 4 ani zi şi 5 ani I.D. (inaugurată în 1999);
• Geografie - O limbă şi literatură străină (engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, rusă, latină) – cursuri de 4 ani zi, 5 ani I.D. (inaugurată în 1993)

• Studii postuniversitare:
• Studii aprofundate (1 an) – România în relaţiile internaţionale în epoca modernă şi contemporană;
• Master (2 ani) – Managementul relaţiilor internaţionale.

Începând cu anul 2001 la această structură s-au adăugat alte specializări (domenii de licenţă)   - Ştiinţe politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, Jurnalism. Astăzi, după alte 17 generaţii de absolvenţi (cursuri de zi, fără frecvenţă şi învăţământ la distanţă), se înregistrează peste 1300 de studenţi licenţiaţi în Istorie, Istorie-Limbă străină, Geografie, Filosofie, Sociologie.
Începând cu anul universitar 2005/2006, în conformitate cu noul Plan de învăţământ adoptat după Programul Bologna (pentru 3 ani), s-a introdus specializarea Geografie, eliminându-se dubla specializare. Eliminarea specializării Istorie-Limbă străină a reprezentat o altă modificare a structurii facultăţii.  Trebuie menţionat că la finele anului universitar 2007/2008 să fie primele promoţii de absolvenţi ale acestor specializări (zi şi I.D.).
Din anul 2003, peste 230 absolvenţi au urmat masteratul în geografie: 27 la “Ghid turistic”; 38 la “Turism. Organizarea şi amenajarea spaţiului turistic”; 165 la “Mediul geografic. Valorificarea şi protecţia resurselor naturale”. Acestora li s-au adăugat un număr de 241 masteranzi (63 la „Studii Europene”; 115 la „Managementul relaţiilor internaţionale”; 36 la „Studii aprofundate – România în relaţiile internaţionale”; 27 la specializarea „Cercetarea şi conservarea mărturiilor istorice”), „Societate, comunicare şi mass-media” (25 absolvenţi), „Sociologia comunicării şi jurnalism” (23 absolvenţi), „Probleme fundamentale ale filosofiei contemporane” (16 absolvenţi) şi „Securitate naţională şi euro-atlantică” (în 2010 primii absolvenţi).
În cadrul facultăţii a funcţionat şcoala doctorală de Istorie. Sub îndrumarea profesorilor Titus Georgescu, Octavian Toropu, Maria Dogaru, Ion Pătroi, Valeriu Florin Dobrinescu, Gheorghe Buzatu, Vladimir Iliescu, Vladimir Osiac, Corneliu Mihail Lungu, peste 75 de profesori şi cercetători au devenit doctori în istorie.
În cadrul Universităţii din Craiova, li s-au decernat titlurile de doctor honoris causa unor  personalităţi ale ştiinţelor sociale, umaniste şi geografice naţionale şi mondiale: Stephen Fischer-Galaţi (Universitatea Colorado – SUA), Jose Jeronimo Moscardo de Souza (Universitatea Mackenzie Sao Paolo - Brazilia), Gheorghe Platon (Universitatea „Al. I. Cuza” – Iaşi), Monica Herman Salem Caggiano (Universitatea Mackenzie Sao Paolo – Brazilia), Arduino Agnelli (Universitatea din Trieste – Italia), Dan Berindei (Academia Română), Siegfried Schieber (Viena, Austria), Dinu C. Giurescu (Academia Română), Răzvan Theodorescu (Academia Română) şi Jean-Jacques Wunenburger (Universitatea din Lyon – Franţa).
În perioada 2000-2004, conducerea Facultăţii a fost asigurată de Biroul Consiliului alcătuit din:

• Prof. univ. dr. Vladimir Osiac – decan;
• Conf. univ. dr. Viorica Tomescu – prodecan;
• Lect. univ. dr. Mihai-Radu Costescu – prodecan;
• Prof. univ. dr. Petre Gherghe – secretar ştiinţific.

• În perioada 2004-2008, Biroul Consiliului Facultăţii a fost alcătuit din:
• Prof. univ. dr. Vladimir Osiac – decan;
• Prof. univ. dr. Viorica Tomescu – prodecan;
• Prof. univ. dr. Dumitru Otovescu –prodecan;
• Prof. univ. dr. Ion Deaconescu – prodecan;
• Prof. univ. dr. Petre Gherghe – secretar ştiinţific.

• Începând cu anul 2008, Biroul Consiliului Facultăţii are următoarea componenţă:
• Prof. univ. dr. Dumitru Otovescu –decan;
• Prof. univ. dr. Cezar Avram – prodecan;
• Prof. univ. dr. Ion Deaconescu – prodecan;
• Prof. univ. dr. Petre Gherghe – prodecan;
• Conf. univ. dr. Adriana Neacşu – secretar ştiinţific.

Din anul 2008 funcţionează patru catedre, care grupează 7 specializări. Conducerea acestora este exercitată de următoarele cadre didactice: Sorin Liviu Damean – Istorie, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene; prof. univ. dr. Aurel Piţurcă – Ştiinţe politice, Jurnalism; conf. univ. dr.  Niculae Mătăsaru – Filosofie, Sociologie; conf. univ. dr. Sandu Boengiu – Geografie.  
Anii 2000, 2004, 2008 şi 2010 reprezintă momente importante în evoluţia facultăţii, care şi-a sporit continuu numărul de cadre didactice, de specializări (de la 4, în 2000, la 7, în prezent) şi de programe de masterat, şi-a asigurat şi dezvoltat permanent dotările materiale şi echipamentele didactice necesare procesului de învăţământ.
În şedinţa Consiliului Facultăţii din 24 iulie 2008 s-a hotărât schimbarea denumirii Facultăţii de Istorie, Filosofie, Geografie în Facultatea de Ştiinţe Sociale.

În prezent, în componenţa Facultăţii de Ştiinţe Sociale intrăurmătoarele specializări:

• Studii universitare de licenţă:
• Istorie – 3 ani, zi (acreditată);
• Geografie – 3 ani, zi (acreditată) şi I.D.;
• Sociologie – 3 ani, zi (acreditată) şi I.D.;
• Filosofie – 3 ani, zi (acreditată);
• Ştiinţe Politice – 3  ani, zi (acreditată);
• Relaţii Internaţionale şi Studii Europene – 3 ani, zi (autorizată provizoriu;
• Jurnalism – 3 ani, zi (autorizată provizoriu).

• Programe de masterat postuniversitare (cu durata de doi ani, aflate în curs de încheiere):
• Studii Europene;
• Mediul geografic. Valorificarea şi protecţia resurselor naturale;
• Probleme fundamentale ale filosofiei contemporane;
• Sociologia comunicării şi jurnalism.

• Programe de masterat universitare (cu durata de doi ani):
• Istoria Ideii de Europa;
• Românii în Istoria Europei;
• Mediul geografic. Valorificarea şi protecţia resurselor naturale;
• Filosofie contemporană;
• Societate, Comunicare şi Mass-Media;
• Dezvoltare comunitară şi integrare europeană;
• Securitate naţională şi euroatlantică.